Schimbare radicală a energiei în zece ani

cum au fost „maturati“ de eoliene un nou reactor nuclear, centrala Petrom si vechii mamuti pe carbuni

Articol publicat în editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 19.04.2016

Autor: Roxana Petrescu

În 2010, circa 42% din toata energia produsa în România se baza pe carbuni. Anul trecut, numai 27% au mai venit din aceasta sursa, energia verde ajungând la o pondere de 12,5%.

Aceasta, alaturi de apa­ritia pe scena productiei a unui nou reactor de la Cernavoda si a centralei pe gaze Petrom sunt cele mai remarcabile tran­sformari din pei­sajul energetic din ultimul deceniu.

Din joc s-au retras mamuti pre­cum Termoelectrica sau RAAN, firme care au fali­mentat, în timp ce con­tinuarea functionarii unor entitati pentru Com­plexul Energetic Hunedoara, sin­gura com­panie care mai trans­forma în energie huila din Valea Jiului, este pusa serios sub sem­nul întrebarii. În acest moment, 40% din ener­gia con­sumata de Ro­mânia este verde, în aceste pro­cente intrând desigur marile hidro­centrale ad­mi­nis­trate de Hidro­electrica.

 

Acum zece ani

În 2006, carbunii asigurau 42% din productia de energie, în timp ce energia nucleara nu avea decât o pondere de 9% în contextul în care la Cernavoda functiona un singur reactor. La acel moment, România nu avea nicio turbina eoliana montata.

Datele din rapoartele Autoritatii Na­tionale de Reglementare în do­meniul Energiei (ANRE) arata ca în 2006 „fauna“ productiei de energie era populata de mamuti precum Ter­moelectrica sau Electrocentrale Deva. În 2010 este deja vizibila o modificare de substanta în productia de energie electrica în contextul în care la Cer­na­voda deja începuse sa functioneze cel de-al doilea reactor nuclear. De la o pondere de numai 9% în 2006, în 2010 un bec din cinci din România era aprins de centrala de la Cernavoda, care ajunsese sa controleze o felie de 19% din productia energetica. Fiind un pro­du­cator ieftin de energie, centrala de la Cer­navoda a fost prima lovitura dataa cen­tra­lelor termo. Deja Termo­elec­trica începea sa devina istorie. Nici în 2010 energia verde nu conta în pro­duc­tia locala, dar din acel an începe practic boom-ul investitiilor în acest do­me­niu, fenomen care avea sa tran­s­forme radical peisajul energetic local.

 

Maturate de vânt

Energia verde a generat probabil una dintre cele mai puternice transfor­mari în peisajul energetic autohton, in­vestitii de peste 6 miliarde de euro fiind atrase în acest sector pe baza unei scheme de sprijin extrem de generoase. De la aproape nicio turbina instalata, România a ajuns în acest moment la o padure de circa 1.500 de „mori de vânt“ si la hectare întregi plantate cu panouri solare.

Anul trecut de exemplu, 12,5% din productia de energie din România a fost generata de turbinele eoliene, panourile solare si de centralele pe biomasa, acesta fiind cel mai mare procent de energie verde pe care România l-a avut vreodata.

Efectul? Termoelectrica nici nu mai exista, iar firme precum Complexul Energetic Hune­doara se vad încet, încet scoase din piata în contextul în care singurul ele­ment care-i tine pe producatori în joc este pretul.

Dar intrarea în functiune a unui reactor nou la Cernavoda si cele 6 mi­liarde de euro injectate de inves­titorii straini în eoliene sau solare nu au fost singurele elemente care practic au decis soarta multor centrale pe carbuni din România.

Petrom, singurul producator local de petrol si gaze, a terminat în toamna anului 2012 o investitie de 530 de milioane de euro într-o centrala pe gaze la Brazi cu o capacitate de 860 MW, mai mare decât un reactor de la Cernavoda. Anul trecut, centrala Petrom a a avut o cota de 5,74% din toata energie livrata în sistem, devenind astfel al patrulea cel mai mare producator de energie din România. Centralele pe carbuni au mai pierdut putin teren.