Select Page

Stiri 

RWEA

Interviu:

Adrian Borotea, Vicepreședinte RWEA. Green Deal este o oportunitate pentru Romania 

 

 

  • Interviul a fost acordat furnizorului de media Energynomics

  • România are nevoie de o țintă de cel puțin 34% pentru regenerabile, pentru anul 2030

  • UE a dedicat fonduri ce pot ajunge la 32 de miliarde de euro noilor proiecte, iar România poate beneficia de cele mai noi tehnologii pentru a investi mai eficient în energie verde.

Care este, în opinia RWEA, mixul energetic cel mai potrivit pentru România, având în vedere noua politică Green Deal, pentru perioada 2020-2030 și 2030-2050?

Green Deal reprezintă o oportunitate pentru România și nicidecum o amenințare. UE va finanța cu 1.000 de miliarde de euro în perioada 2021-2030, cu fonduri nerambursabile, proiecte de investiții noi, verzi. Din ultimele informații, circa 32 miliarde de euro vor fi alocate României.

RWEA susține creșterea semnificativă a gradului de ambiție pentru 2030 privind ponderea de energie din surse regenerabile la cel puțin 34%, obiectiv realizabil în condiții de eficiență tehnică și economică, așa cum demonstrează studiul „Energia regenerabilă în România: Potențial de dezvoltare la orizontul anului 2030”, realizat de Deloitte România. Există trei scenarii, pentru o cotă situată între 32,4 și 35,5%, cu capacități eoliene adiționale cuprinse între 3.000 și 4.000 MW, realizabile cu investiții semnificativ mai mici decât cele luate în considerare de Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) și cu un preț mai mic al energiei electrice la consumator, înainte de taxe. Reamintim faptul că forma aflată în dezbatere publică a PNIESC prevede o cotă de 30,7% energie regenerabilă în anul 2030.

Avem nevoie de o țintă de energie regenerabilă de cel puțin 34%, țintă care nu este o povară pentru România, ci un semn că România și-a înțeles potențialul și se vrea un actor important în noul Pact Ecologic European. Tehnologiile regenerabile reprezintă cel mai important pilon al noii politici economice a Europei și orice țară care va demonstra ambiții în acest domeniu va avea șansa să atragă investițiile necesare nu numai în domeniul producției de energie electrică, dar și în lanțurile valorice strategice ce se vor crea la nivelul Uniunii Europene.

Ținta UE pentru anul 2050 vizează neutralitatea climatică, printr-o cotă de energie regenerabilă apropiată de 100%. Considerăm că România are potențial eolian și solar suficient ca să atingem în anul 2050 o cotă de peste 80%.

 

Sunt țintele menționate în cadrul PNIESC în măsură să îndeplinească această viziune?

Cota de energie regenerabilă pentru 2030 trebuie să fie de minimum 34% (față de 30,7% vizat prin PNIESC în dezbatere), energia regenerabilă fiind în momentul de față cea mai ieftină formă de generare a energiei și astfel oferind un beneficiu consumatorului industrial și casnic.

Deja există voci care susțin că putem ajunge mai ușor la grid parity, prin investiții noi, odată cu creșterea prețurilor și scăderea valorii investiției inițiale (CAPEX). Ce măsuri de susținere a noilor investiții vedeți necesare pentru România, în următorii ani?

Într-adevăr, odată cu creșterea prețurilor pentru energia electrică pe piețele centralizate și cu reducerea CAPEX pentru energia eoliană și solară, ne-am apropiat de grid parity.

Având în vedere că recuperarea unei investiții noi se face într-o perioadă de cel puțin 15 ani, întrebarea este dacă prețurile energiei electrice se vor menține cel puțin la nivelul actual în toată perioada. Consumul de energie electrică se estimează că va crește ușor și constant, unităților nucleare li se va prelungi durata de viață, producția de energie electrică din cărbune va fi de circa 2.000 MW în anul 2030 și sunt planuri de investiții noi în centrale pe gaze. În plus, toată regiunea va avea nevoie de capacități de producție suplimentare în următorii ani. Toate aceste premise confirmă faptul că în perioada următoare, România va rămâne o țară net importatoare de energie electrică, prețul energiei electrice păstrându-se cel puțin la nivelul actual.

Vestea bună pentru consumatori este aceea că RWEA propune ca o mare parte din capacitatea suplimentară necesară României să vină din energie eoliană, energia cea mai ieftină.

Pentru a putea atinge țintele de energie regenerabilă, sunt necesare liberalizarea completă a pieței, implementarea regulamentelor europene și permiterea contractelor bilaterale de tip power purchase agreements (PPA). De asemenea, este necesară reducerea și/sau eliminarea tarifelor de întărire a rețelelor.

Pentru implementare, RWEA propune ca PNIESC să prevadă ca, în cazul contractelor pentru diferență (CfD), să ofere vizibilitate pe minimum cinci ani cu privire la data de organizare a licitațiilor, bugetul alocat acestora și capacitățile scoase la licitație. PNIESC trebuie să cuprindă un plan de măsuri și acțiuni concrete pentru creșterea gradului de flexibilitate a sistemului energetic național (SEN), cu ținte pentru creșterea gradului de interconexiune, implementarea Demand Side Management (DSM), dezvoltarea flexibilității în I&R. Este nevoie de dezvoltarea unei piețe și a tehnologiilor de stocare a energiei, a celor bazate pe hidrogen, de digitalizare și de creșterea gradului de flexibilizare în domeniul transportului. Dezvoltarea rețelelor trebuie să ia în calcul și să anticipeze dezvoltarea capacităților regenerabile, ținând cont de disponibilitatea resursei.

Ce capacități eoliene credeți că ar putea dezvolta România în următorii 10 ani și ce fonduri poate atrage industria eoliană? Cum le putem folosi?

Din datele disponibile, până în anul 2030, România poate mobiliza prin politica de coeziune cel puțin 5,5 miliarde euro, din care 3,1 miliarde euro sunt alocate sectorului energetic. 10,11 miliarde euro ar putea fi disponibili prin Mecanismul pentru o Tranziție Justă, din care 757 milioane euro prin Fondul pentru o Tranziție Justă (JTF). O altă linie de finanțare în cadrul mecanismului va fi InvestEU, care va mobiliza investiții publice și private susținute de garanții bugetare din partea Uniunii. Dacă România va demara licitațiile și le va direcționa către tranziția energetică, circa 18 miliarde euro vor fi accesibile prin Fondul de Modernizare alimentat prin mecanismul EU–ETS, iar alte instrumente, precum Connecting Europe Facility sau programul LIFE+, vor putea fi de asemenea folosite pentru a sprijini tranziția României către energie curată.

Întrebarea este cât din fondurile menționate va fi alocat de autorități pentru energia eoliană. De exemplu, conform declarațiilor negociatorului-șef al Parlamentului European pentru finanțarea Green Deal, Siegfried Mureșan, primul pilon al JTF, în valoare de 757 de milioane de euro, este alocat pentru a da o perspectivă zonelor (miniere) afectate din România. Ceilalți doi piloni ai JTF sunt bani pentru retehnologizare și surse de energie – retehnologizarea termocentralelor pe cărbune și transformarea lor în termocentrale pe gaz și unități nucleare.

Având în vedere avantajele menționate ale energiei eoliene, RWEA consideră că o bună parte din aceste fonduri trebuie alocate finanțării proiectelor noi în energie eoliană. Vă putem asigura că membrii RWEA au transmis propunerile lor pentru investiții noi în energie eoliană la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în vederea accesării de fonduri europene.

Care sunt realizările curente ale programului de reconversie a minerilor din Valea Jiului și cum se va dezvoltă acesta în viitor?
Academia de Pregătire și Reconversie Profesională pentru Surse Regenerabile și Distribuția Energiei Electrice este un proiect drag RWEA, proiect propus de CEZ și Monsson. Proiectul își propune, prin cursuri de specialitate și practică în instalații, să pregătească specialiști în energia eoliană și în distribuția de energie electrică din minerii din Valea Jiului și din zona Olteniei. Ideea a fost foarte bine primită de Ministerul Energiei, în acest sens am semnat un Protocol de colaborare.

Cu ocazia Wind Open Day 3, eveniment marca RWEA, din vara anului trecut, am invitat la parcul CEZ de la Fântânele-Cogealac 100 de mineri. La sfârșitul vizitei am primit tot atâtea oferte din partea minerilor pentru a urma cursurile și a fi angajați în energia eoliană.

În toamna anului trecut am demarat un pilot, cu ajutorul școlii RESS a Monsson. Primii mineri au fost deja angajați. În prezent, explorăm posibilități de finanțare europeană, pentru a extinde programul la parametri finali.

Cum vedeți necesitatea de stocare a României transpusă în proiecte concrete, în viitorii ani (2020-2030)?

În măsura în care se vor pune în funcțiune capacități suplimentare în energie eoliană și solară, va fi necesară pentru echilibrarea sistemului energetic de creșterea capacității de stocare, în special în centrale hidro cu acumulare prin pompaj, în baterii, dar și în tehnologii noi, cu producere de hidrogen, Power-To-Gas, stocarea energiei termice rezultate din energie electrică în rezervoare cu molten salt și altele.

În măsura în care costul tehnologiilor noi se va reduce, iar diferența dintre prețurilor energiei vârf-gol va crește, și prețurile serviciilor de sistem vor crește, iar apetitul pentru realizarea unor noi capacități de stocare va crește. În plus, există un necesar în continuă creștere în toată regiunea SEE și, în consecință, o oportunitate de export de servicii de sistem. Finanțarea din fonduri europene a noilor capacități de stocare este o altă soluție, promovată prin proiectele depuse de membrii RWEA și bine recepționată de minister.

Va multumesc.

Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2020 al Energynomics Magazine.

 

 

Despre

Politici

Conducere

Membri

RWEA

Contact Us

Contact Info

75-77th Buzeşti Street, Floor 7, Room 34,
Bucureşti, RO, 011013 

+40 

Follow On