Politici


Energie eoliană offshore – o provocare formidabilă pentru o nouă generație și oportunitate remarcabilă pentru România

Energia eoliană, atât onshore, cât și offshore, reprezintă unul din fundamentele pe care Europa și statele sale membre vor implementa Green Deal-ul (Pactul Ecologic European), oferind societății un viitor neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. În aceste momente, în care procesul de tranziție energetică se suprapune cu planurile de redresare economică post-coronavirus, valorificarea eficientă a resurselor regenerabile semnificative disponibile la nivelul întregului continent este posibilă doar cu ajutorul unui grad ridicat de implicare și know-how, pe care RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană și companiile sale membre sunt pregătite să le aducă la nivel național.

Potrivit Comisiei Europene, Europa are nevoie de capacități eoliene offshore între 230 și 450 GW până în 2050, acestea urmând să asigure până la 30% din necesarul de energie electrică la nivel continental. Europa este deja liderul mondial în ceea ce privește tehnologia eoliană offshore, aceasta generând investiții anuale de aproximativ 10 miliarde de Euro în ultima perioadă, mai mult decât în cazul oricărei alte tehnologii regenerabile, creând în același timp zeci de mii de noi locuri de muncă de înaltă specializare, iar o parte din acest potențial tehnic și economic poate fi captat la nivel național.

În timp ce România este liderul Sud-Estului Europei în ceea ce privește dezvoltările onshore până în momentul de față, cu o capacitate instalată de 3 GW, ce urmează a fi dublată în următorii 10 ani conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021 – 2030 transmis oficial către Comisia Europeană, există puține informații legate de potențialul offshore al coastei Mării Negre. În acest sens, recentul interes pentru valorificarea acestuia manifestat de către investitori, autoritățile române și europene, precum si companii din domeniul energetic este salutar și poate reprezenta imboldul necesar dezvoltării unui nou domeniu al sectorului energetic, cel al energiei eoliene offshore.

Pentru a avea șansă de a se dezvolta sănătos și a deveni unul dintre pilonii planului de redresare economică a României, noul domeniu al energiei eoliene offshore are nevoie de un cadru de dezvoltare ambițios și pragmatic, care să maximizeze oportunitățile industriale, comerciale și de dezvoltare socială pe care un astfel de domeniu de pionierat poate să le ofere unei societăți și economii în plin proces de aliniere cu ritmul de dezvoltare al vestului Europei. Un prim document ce va stabili acest cadru la nivel european este Strategia UE asupra Energiei Regenerabile Offshore, aflat în momentul de față în proces de consultare și care urmează a fi finalizat în această toamnă.

Pentru a deveni realitate, este nevoie de un cadru de reglementare care:

  • Să încurajeze definirea unui pipeline ambițios de proiecte și al unui calendar de licitații, precedate de investigarea celor mai avantajoase zone de dezvoltare din punct de vedere al resursei, ceea ce va conduce la prețuri competitive prin minimizarea riscurilor de dezvoltare.
  • Să ofere previzibilitate și stabilitate a veniturilor printr-un mecanism de Contracte pentru Diferență (two-sided CfD), permițând investiții cu un cost al capitalului mai mic, care vor conduce la un cost al energiei mai mic plătit de consumatori.
  • Să încurajeze finanțarea infrastructurii, având in vedere că energia eoliană offshore face parte dintr-o politică energetică și industrială ce trebuie abordată la nivel holistic pentru a crea valoare la nivelul întregii economii. În acest sens, este esențială dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei, evidențierea rolului central al porturilor existente (de exemplu Portul Constanța) și identificarea și încurajarea potențialelor sinergii cu alte sectoare, conform Strategiei pentru Integrarea Sistemelor Energetice, respectiv a Strategiei pentru Hidrogen.

Includerea zonei offshore a Mării Negre în Strategia UE pentru Energia Regenerabilă Offshore este primordială pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului energiei eoliene offshore la nivel național, iar RWEA – Asociația Româna pentru Energie Eoliană este implicată activ în susținerea acestui deziderat, considerând că România nu își permite să ignore acest nou mod de generare al energiei curate, ieftine și care are potențialul de a crea un întreg lanț valoric localizat la nivel național, țară noastră având toate avantajele necesare pentru a fi un campion al acestui domeniu în Europa, unul dintre acestea fiind fondurile semnificative pe care România le are la dispoziție pentru investiții în domeniul energetic în următoarea perioadă.

RWEA consideră că energia eoliană offshore reprezintă o provocare formidabilă pentru o nouă generație și în același timp o oportunitate remarcabilă pentru România și invită toate părțile interesate de acest domeniu să i se alăture în procesul de dezvoltare a acesteia.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030 în urma Recomandării Comisiei Europene

Introducere

RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană consideră că propunerea PNIESC 2021 – 2030 transmisă Comisiei Europene la sfârșitul anului trecut reprezintă un punct de plecare ce trebuie îmbunătățit în câteva aspecte esențiale pentru a se alinia realității și cerințelor actuale ale procesului de combatere a schimbărilor climatice și modernizare a sistemelor energetice și economiilor Statelor Membre.

Astfel, RWEA își menține observațiile si comentariile din documentul de poziție trimis ulterior publicării variantei proiect a PNIESC 20210 – 2030, documentul de față având rolul de a aduce completări în urma recomandării Comisiei Europene pentru îmbunătățirea Planului.

Fiind, în fapt, documentul ce trebuie să planifice întreg procesul de tranziție energetică în perioada următoare,  RWEA consideră că PNIESC 2021 – 2030 nu trebuie să aibă la bază documentul actual al  Strategiei Energetice a României 2019 – 2030 cu perspectiva anului 2050, acesta din urmă nereflectând direcția și nivelul de ambiție necesar în ceea ce privește elemente esențiale, cum ar fi:

  • O cotă de energie din surse regenerabile la cel puțin 34%.
  • Un market design adaptat surselor regenerabile de energie și eliminarea barierelor pentru dezvoltarea acestora prin permiterea contractelor bilaterale de vânzare a energiei negociate direct – (corporate) PPAs
  • Simplificarea procedurilor de acordare de licențe și autorizații, pentru capacități noi și End-of-Life/repowering.
  • Măsuri și proiecte pentru tranziția energetică echitabilă.

Considerații generale

RWEA – Asociația Româna pentru Energie Eoliană consideră, în general, corecte și obiective sugestiile de îmbunătățire a Proiectului PNIESC cuprinse în Recomandarea Comisiei Europene și susține astfel adoptarea măsurilor prevăzute de aceasta în varianta finală a PNIESC 2021 – 2030.

La nivelul modului de raportare al României la PNIESC 2021 – 2030 și implicațiile unui plan ambițios, în linie cu Recomandarea Comisiei Europene și pozițiile deja asumate ale altor state membre, considerăm că un nivel ridicat de ambiție împreună cu un plan ce susține obiectivele cu măsurile potrivite, reprezintă o oportunitate importantă de modernizare nu doar a sistemului energetic, ci a economiei și societății, de reducere a decalajului față de țările din vestul Europei prin transformarea sectorului energetic într-un pilon de bază al economiei naționale. De asemenea, procesul de tranziție energetică prevăzut de varianta finală a PNIESC 2021 – 2030 este o șansă de redresare a zonelor mono-industriale dependente de sectorul de producere a energiei din cărbune prin proiecte de calificare și recalificare profesională pentru meserii ce vor sta la baza realizării obiectivelor Planului, în domeniul energiei eoliene, de distribuție a energiei și nu numai.

În acest sens, RWEA susține creșterea semnificativă a gradului de ambiție pentru 2030 privind ponderea de energie din surse regenerabile la cel puțin 34%, obiectiv realizabil în condiții de eficiență tehnică și economică, așa cum demonstrează studiul „Energia Regenerabilă în România: Potențial de dezvoltare la orizontul anului 2030”, realizat de Deloitte România. Exista două scenarii pentru o cotă de 35%, cu capacități eoliene adiționale cuprinse între 3000 și 4000 MW, realizabile cu investiții semnificativ mai mici decât cele luate în considerare de PNIESC și cu un preț el energiei electrice la consumator, înainte de taxe, mai mic.

Introducerea unei traiectorii orientative detaliate, la nivel anual, privind parcursul către atingerea țintelor pentru 2030 este necesară pentru o bună planificare, dar și pentru a evalua statusul dezvoltării noilor capacități, flexibilizării sistemului si implementării măsurilor. Acestea ar trebui să includă licitațiile și eventualele scheme de finanțare sau de stabilizare a venitului. Cum pentru investitorii și companiile din mediul privat, planurile naționale sunt privite ca broșuri de investiții, RWEA consideră că asumarea unei traiectorii, ca parte a planului, va contribui la recâștigarea încrederii acestora.

O abordare realistă a situației actuale a sistemului energetic românesc este necesară pentru a putea definitiva obiectivele pentru următoarea decadă într-un mod obiectiv, iar astfel RWEA este de acord cu recomandarea Comisiei Europene de a enumera toate subvențiile energetice, inclusiv și în special în ceea ce privește combustibilii fosili, precum și acțiunile întreprinse și planurile avute în vedere pentru eliminarea lor treptată. De asemenea, în evaluarea și planificarea viitorului mix energetic, este necesară actualizarea asumpțiilor în special în ceea ce privește costul actual al prețului carbonului EU ETS și a costurilor tehnologiilor de producere a energiei, în urma unei evaluări holistice, la nivel de sistem, o abordare părtinitoare fiind neproductivă.

Impactul macroeconomic, impactul asupra sănătății, impactul asupra mediului, impactul asupra ocupării forței de muncă, impactul asupra educației și a competențelor și impactul social ale politicilor și măsurilor planificate trebuie să fie evaluate și luate în considerare în procesul de finalizare a PNIESC 2021 – 2030.

De asemenea, RWEA susține ca obiectivele de asigurare a securității energetice să se bazeze pe o nouă viziune adaptata noilor realități și tehnologii, o viziune europeană care evidențiază rolul esențial al cooperării regionale (așa cum este prevăzut de Directiva UE 2019/944 și Regulamentul UE 2019/943), precum și pe principiile pieței interne de energie și noi mecanisme de piață capabile să asigure acest obiectiv.

În opinia RWEA, varianta finala a PNIESC 2021 – 2030 ar trebui să cuprindă un plan de măsuri și acțiuni concrete pentru creșterea gradului de flexibilitate a SEN, cu ținte pentru, dar nu limitate la: creșterea gradului de interconexiune, implementarea Demand Side Response, dezvoltarea flexbilității în domeniul încălzirii și răcirii (prin pompe de căldură și alte soluții), dezvoltarea unei piețe și a tehnologiilor de stocare a energiei și cele bazate pe hidrogen, digitalizare și utilizarea vehicle-to-grid pentru creșterea gradului de flexibilizare în domeniul transportului. Acest capitol trebuie să includă și un plan concret pentru dezvoltarea capacității de transmisie a rețelei astfel încât aceasta să fie adecvată pentru dezvoltările viitoare ale capacităților de producție din surse variabile, ținând cont si de posibilitate cuplării sectoarelor (Power-to-X).

PNIESC 2021 – 2030 trebuie să fie un document de referință în ceea ce privește cuantificarea nevoilor de investiții din următoare perioadă la nivelul întregului sistem energetic național. Este necesar ca acestea să fie detaliate nu doar la nivelul noilor capacități de producție, cât mai ales în ceea ce privește infrastructura necesara acomodării unui procent ridicat de surse regenerabile în condiții de siguranța a sistemului – rețele, interconexiuni, cuplarea sectoarelor, Demand Side Management, stocare, digitalizare, susținerea zonelor și a categoriilor afectate de tranziția energetică etc. În acest sens, RWEA consideră că este momentul oportun pentru o abordarea sincronizată, daca nu integrată, a documentelor esențiale pentru planificarea sistemului în următorii ani: PNIESC 2021 – 2030, Strategia Energetică a României 2019 – 2030 cu perspectiva anului 2050, transpunerea Directivei UE 2019/944 și Regulamentului UE 2019/943, Planul de Dezvoltare a RET 2020 – 2029 etc.

În acest context, devine esențial rolul fondurilor disponibile prin mecanismele 10c și 10d (Fondul de Modernizare), care printr-o alocare corectă pot acoperi până la 35% din investițiile necesare la nivelul întregului sistem energetic național pentru atingerea obiectivelor pentru anul 2030.

În consecință RWEA solicită revizuirea Proiectului PNIESC, pornind de la ipoteze actualizate privind disponibilitatea și costul tehnologiilor, dinamica la nivel european și mondial a domeniului energetic și a celor conexe tranziției energetice, precum și de la așteptările societății, ale actorilor economici și ale Uniunii Europene în privința leadership-ului pe care sectorul energetic din România are potențialul să și-l asume la nivel regional. În acest sens, RWEA își exprimă disponibilitatea și interesul de a fi alături de Ministerul Energiei și alți reprezentanți ai sectorului energetic și ai societății civile în procesul de actualizare și armonizarea la nivel european a Proiectului PNIESC ce se va desfășura până la sfârșitul anului 2019.

Politici și măsuri propuse pentru sectoarele de consum

Pe lângă o țintă de cel puțin 34% a ponderii surselor regenerabile în consumul total de energie, RWEA solicită ca documentul final al PNIESC 2021 – 2030 să includă ținte ambițioase pentru fiecare sector de consum, împreună cu traiectorii (anuale) cât mai detaliate care să stabilească parcursul pentru îndeplinirea acestora.

RWEA sugerează o abordare de ansamblu care să se bazeze pe principiile de cuplare a sectoarelor de consum (sector coupling), evitând tratarea izolata a acestora, în vederea realizării de sinergii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice.

De asemenea, RWEA încurajează o abordare ambițioasă în ceea ce privește identificarea măsurilor de decarbonizarea a sectorului industrial prin creșterea gradului de electrificare și de folosire a materiilor prime provenite din surse regenerabile (renewable feedstock) în domenii precum industria oțelului, petrochimia, industria chimică și altele.

Electricitate

  • Obiective clare în ceea ce privește noile capacități pentru energie eoliană, împreună cu un calendar de lansare a licitațiilor care sa confere vizibilitate pe minim 5 ani asupra viitoarelor dezvoltări.
  • Obiective și politici clare asupra dezvoltării capacităților de stocare și DSM.
  • Detalii asupra politicilor și măsurilor necesare pentru atingerea țintei propuse: specificarea unei eventuale scheme suport/mecanism de stabilizare a veniturilor precum și planificarea bugetului aferent.
  • Măsuri pentru încurajarea consumului de electricitate din surse regenerabile de energie (electrificare directă).
  • Un plan de acțiune detaliat privind capacitățile ce își vor atinge sfârșitul duratei de viață în aceasta perioada (End of Life) și proceduri clare privind repowering-ul.

Încălzire & Răcire

  • Evaluarea corectă a proiecției cotei SRE în acest sector la nivelul anului 2020, aceasta reprezentând baza de calcul pentru țintele din perioada 2021 – 2030.
  • Măsuri pentru încurajarea consumului de electricitate din surse regenerabile de energie pentru alimentarea pompelor de căldură (electrificare directă) și a tehnologiilor bazate pe hidrogen (electrificare indirectă).

Transporturi

  • Evaluarea corectă a proiecției cotei SRE în acest sector la nivelul anului 2020, aceasta reprezentând baza de calcul pentru țintele din perioada 2021 – 2030.
  • Măsuri pentru încurajarea consumului de electricitate din surse regenerabile de energie (electrificare directă) și a tehnologiilor bazate pe hidrogen (electrificare indirectă).
  • Încurajarea tehnologiilor Vehicle2Grid.
  • Încurajarea decarbonizării transportului aerian prin folosirea de combustibili regenerabili.
  • Planificarea dezvoltării infrastructurii de încărcare/realimentare a xEV (electric, hidrogen, combustibili regenerabili).

Market design și instrumente de finanțare

RWEA consideră ca market design-ul corect și identificare instrumentelor de finanțare sunt esențiale pentru atingerea țintelor propuse de PNIESC 2021 – 2030 într-un mod eficient tehnic și economic și pentru a adresa provocările actuale cu care se confruntă sectorul regenerabil:

  • Regulile sau mecanismele de piață actuale nu oferă un cadru de tranzacționare adaptat specificului de producție a energiei electrice din surse regenerabile.
  • Accesul dezvoltatorilor la rețea este condiționat de îndeplinirea unor condiții tehnice excesive, îngreunat de proceduri administrative îndelungate sau complexe, presupunând în același timp costuri semnificativ mai mari decât cele înregistrate la nivel național (comparativ cu tehnologiile clasice) sau european.
  • Instabilitatea cadrului fiscal și de reglementare generează costuri suplimentare, care afectează rentabilitatea centralelor existente și descurajează potențialii noi investitori.

Barierele administrative din calea dezvoltării capacităților de producere a energiei din surse regenerabile trebuie înlăturate, iar una dintre măsurile esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor constă în permiterea contractelor bilaterale de vânzare a energiei negociate direct – (corporate) PPAs.

De asemenea, RWEA susține identificarea în mod obiectiv a obstacolelor din calea dezvoltării energiei regenerabile și instituirea de măsuri specifice pentru simplificarea procedurilor de acordare de licențe și autorizații, prin înființarea de puncte de contact/one-stop shop, precum și impunerea unor termene fixe. Proceduri simplificate pentru permiterea actualizării autorizaților cu scopul de a include cele mai recente si eficiente tehnologii și pentru repowering sunt deopotrivă necesare.

RWEA susține, de asemenea, recomandarea CE de a stabili obiective și ținte progresiste referitoare la integrarea pieței, în special măsuri de dezvoltare a unor piețe lichide și competitive angro.

Susținem menționarea specifică a instrumentelor de finanțare, a bugetelor alocate și a politicilor de atragere a capitalului privat pentru perioada 2021 – 2030. Deși costul tranziției este unul semnificativ, reglementările UE susțin implicarea capitalului privat în realizarea investițiilor, iar Consiliul European a anunțat inițiativa de creștere de la 20 la 25% a ponderii cheltuielilor pentru combaterea schimbărilor climatice în bugetul Uniunii în exercițiul financiar următor (2021-2027). Pe lângă această inițiativă, mai există unele instrumente de sprijin pentru a putea duce la îndeplinirea obiectivelor propuse cum ar fi: Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI) și implementarea Planului de acțiune al UE privind finanțarea dezvoltării durabile a sectorului energetic; Scheme de sprijin conform la art. 5 din Directiva privind SRE; Platforma de finanțare în conformitate cu art. 27 din Regulamentul de Guvernanță a Uniunii Energetice; Fondul InvestEU, activ începând cu anul 2021 (oferind, printre altele, garanții dezvoltatorilor); Fondul de Modernizare din EU ETS (2021 – 2030) – mecanismul 10c & 10d; Transferuri statistice etc.

Tranziție energetică echitabilă

În viziunea RWEA, documentul final al PNIESC 2021 – 2030 trebuie să conțină cel puțin câteva principii și direcții de urmărit pentru a avea un proces de tranziție energetică echitabilă. În acest sens, RWEA recomandă:

  • Includerea proiectului Academiei pentru Surse Regenerabile și Distribuție a Energiei Electrice drept obiectiv prioritar în PNIESC 2021 – 2030 și sprijinirea acestuia pentru a funcționa ca un proiect la nivel regional.
  • Prioritizarea participării active la Platforma pentru Regiunile Carbonifere în Tranziție și includerea și altor zone din țară în această Platformă, pornind de la exemplul Văii Jiului.
  • Identificarea nevoilor și măsurilor legate de schimbările structurale pe care le implică tranziția la o energie curată în regiunile monoindustriale, precum cele care depind de industria cărbunelui sau de alte sectoare energointensive.
  • Măsuri și calendare pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice.

Educație si Cercetare

PNIESC 2021 – 2030 trebuie să cuprindă și obiectivele naționale și țintele de finanțare în domeniul cercetării, inovării și competitivității, în special în ceea ce privește uniunea energetică, care trebuie îndeplinite în perioada 2020-2030, astfel încât să fie imediat măsurabile și capabile să sprijine atingerea țintelor din cadrul celorlalte dimensiuni ale planului național integrat privind energia și clima. Aceste obiective trebuie  sprijinite prin politici și măsuri adecvate, inclusiv cele care urmează a fi elaborate în cooperare cu alte state membre, cum ar fi Planul strategic european privind tehnologiile energetice.

Astfel, RWEA propune ca PNIESC să prevadă demarararea discuțiilor legate de înființarea unui centru de cercetare (aplicată) în domeniul energiilor regenerabile și al tranziției energetice, susținut de industria regenerabilă, împreună cu, dar nu limitat la,  Transelectrica, ANRE, Ministerul Energiei și Universitatea Politehnica din București, prin care entitățile relevante din România să poată participa la activitățile colaborative ale IEA și ale altor organizații internaționale.

Strategia pentru Integrarea Sistemelor Energetice Strategia pentru Hidrogen

Context

În contextul celor două provocări aduse de pandemia de COVID-19, cea legată de sănătatea publică, dar mai ales cea economică, Comisia Europeană și-a întărit politica de susținere a Green Deal (Pactul Ecologic European). Mai mult decât oricând, Europa și statele membre trebuie să prioritizeze cele mai eficiente, sustenabile și eficiente din punct de vedere al costului căi de decarbonizare a economiei. Energia regenerabilă, în special cea eoliană și fotovoltaică, oferă astăzi nu doar cea mai curată și sustenabilă cale de producere a energiei, dar și cea mai ieftină. În plus, regenerabilele accelerează procesul de decarbonizare a electricității, a sectorului de încălzire și a celui de transport, cu potențialul de a crea un număr important de locuri de muncă de înaltă calificare la nivelul statelor membre.

RWEA salută publicarea Strategiei pentru Integrarea Sistemelor Energetice și a Strategiei pentru Hidrogen, acestea fiind elemente necesare pentru accelerarea procesului de decarbonizare și tranziție energetică, oferind o bază de planificare pentru dezvoltarea soluțiilor care să adreseze provocările semnificative ale transformării sistemelor energetice în următorii ani.

RWEA susține ideea centrală a Strategiei pentru Integrarea Sistemelor Energetice potrivit căreia prin electrificarea directă a consumului final de energie din sectoare cum ar fi transportul și încălzirea, precum și a anumitor procese industriale, energia regenerabilă oferă o soluție dovedită și scalabilă de decarbonizare a mai mult de 60% din consumul final de energie la nivel European. Dar pentru a atinge un nivel de decarbonizare și mai ridicat, este nevoie și de alte soluții pentru sectoarele în care decarbonizarea este mai dificilă, iar hidrogenul regenerabil, produs prin electroliză alimentată de energie regenerabilă, devine astfel esențial, conform Strategiei pentru Hidrogen.

Punctele cheie ale Strategiei pentru Integrarea Sistemelor Energetice

Strategia pentru Integrarea Sistemelor Energetice conține elemente cheie pe care România va trebui să le adopte pentru a dezvolta o infrastructură modernă, a avea o industrie sustenabilă și competitivă, pentru a crea locuri de muncă și a oferi energie curată cetățenilor săi:

  1. Crearea unui sistem energetic circular care să promoveze eficiența energetică și să îmbunătățească sinergiile dintre infrastructurile energetice
    – O nouă planificare, cu o abordare holistică, a infrastructurii la scară largă si a celei locale, maximizând capacitatea celei actuale, evitând efectul de „lock-in” și potențialele „stranded assets” și care să includă alternative la extinderea rețelei, cu scopul creșterii gradului de flexibilitate a acesteia, cum ar fi soluțiile de demand side management și stocare. O nouă abordare la nivelul PDRET elaborat de Transelectrica, mai integrată și care să ia în considerare integrarea sectoarelor, devine esențială.
    – O folosire mai eficientă a rețelelor electrice și o întărire atât la nivel de distribuție, cât și de transport, luând în calcul și potențialul porturilor (de exemplu Portul Constanța) de a fi puncte nodale în integrarea energiei ce va fi produsă offshore.
    – Accelerarea investițiilor în infrastructură și rețele (electrice, gaz și de încălzire) inteligente, digitalizate și eficiente, bazate pe surse regenerabile. Procesul de digitalizare este esențial pentru o integrarea cât mai eficientă a energiei regenerabile în sistemul energetic.
  2. Accelerarea folosirii energiei din surse regenerabile
    – Recunoașterea barierelor pentru dezvoltarea producerii de energie din surse regenerabile (administrative, de reglementare, de finanțare etc.) și adresarea acestora precum în documentul prezentat MEEMA în luna Mai, împreuna cu PATRES.
    – Încurajarea dezvoltării capacităților noi de generare a energiei regenerabile (inclusiv offshore), precum și încurajarea folosirii energiei regenerabile în sectorul de încălzire și răcire a clădirilor (prin folosirea pompelor de căldură), în transport (mobilitate electrică, electrificarea, directă sau indirectă, a transportului rutier, feroviar și naval) și în anumite sectoare industriale. Dezvoltarea unui cod de rețea pentru susținerea flexibilității prin soluții demand side.
  3. Promovarea hidrogenului și altor combustibili regenerabili pentru sectoarele dificil de decarbonizat
    – Dezvoltarea legislației primare și secundare necesare dezvoltării tehnologiilor bazate pe hidrogen la nivel național.
    – Crearea unor scheme de susținere a producerii gazelor verzi și impunerea unor ținte naționale în consumul final brut de energie pentru anul 2030.
    – Promovarea și finanțarea proiectelor integrate, proiectelor pilot și clusterelor industriale neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon
  4. Adaptarea piețelor de energie și a infrastructurii la un sistem energetic integrat, în care consumatorii și investitorii vor putea opta pentru soluția care corespunde cel mai bine nevoilor lor, pe baza prețurilor ce reflectă costul real și eficiența.
    – Asigurarea unui sistem de taxare de tip level playing field între diferiți vectori energetici și alinierea modului de taxare a produselor energetice și a electricității la politicile de mediu și climă ale Uniunii Europene.
    – Armonizarea taxării stocării și a producerii hidrogenului, evitarea dublei taxări.
    – Eliminarea subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili și pregătirea unui plan de eliminare a capacităților de producere a energiei pe bază de cărbune.

Punctele cheie ale Strategiei pentru Hidrogen

Strategia propune un cadru care să permită dezvoltarea producției de hidrogen curat în Europa, acesta putând avea numeroase întrebuințări în procesul de decarbonizare, fiind elementul cheie pentru integrarea sectoarelor. Planul de revenire economică al Comisiei identifica hidrogenul drept o prioritate investițională pentru încurajarea creșterii și rezilienței economicei, crearea de noi locuri de muncă și consolidarea statutului de lider al UE la nivel mondial. Strategia identifică și prioritizează hidrogenul regenerabil, produs prin electroliză, folosind energie electrică din surse eoliene și fotovoltaice, drept cea mai compatibilă opțiune cu obiectivele UE de neutralitate climatică. Pentru a putea deveni unul dintre statele beneficiare, România va trebui să înceapă în cel mai scurt timp Dezvoltarea unei strategii pentru hidrogen la nivel național pentru 2050, care să acorde o deosebită atenție următoarelor aspecte:

  1. Hidrogenul regenerabil, produs prin electroliza apei, folosind energie electrică din surse eoliene și fotovoltaice, este metoda de obținere a hidrogenului coerentă cu obiectivele UE de neutralitate climatică
    – Ponderea hidrogenului în mixul energetic european va crește de la mai puțin de 2% astăzi la aproximativ 13-14% în 2050, generând investiții între 180 și 470 miliarde de Euro, potrivit documentului Strategiei ce citează date IRENA, FCH-JU și BNEF.
    – Între 2020 și 2024, vor fi instalați peste 6 GW de capacități de producere a hidrogenului regenerabil prin electroliză, cu o producție de până la 1 milion de tone, o oportunitate semnificativă de dezvoltare a unei astfel de industrii la nivel național.
    – Între 2025 și 2030 capacitățile de electroliză instalate vor fi de cel puțin 40 GW, aferente unei producții de până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil, acesta devenind gradual competitiv din punct de vedere al costului. De asemenea, electrolizoarele vor fi folosite pentru echilibrarea sistemelor energetice și creștere gradului de flexibilitate a acestora. După 2030, tehnologiile bazate pe hidrogen regenerabil vor atinge maturitatea și vor fi dezvoltate la scară largă pentru a ajuta sectoarele dificil de decarbonizat.
    – Capacitățile de producție a energiei regenerabile trebuie să crească în mod semnificativ pentru a putea susține această dezvoltare, mai mult de un sfert din energia regenerabilă urmând a fi folosita pentru producerea hidrogenului regenerabil până în 2050.
  2. Dezvoltarea unei agende investiționale pentru hidrogen regenerabil
    – România poate atrage o parte considerabilă din investițiile necesare până în 2030 la nivelul UE (între 24 și 42 miliarde Euro pentru electrolizoare și între 220 și 340 miliarde Euro pentru capacități de producere a energie care să asigure alimentarea acestora cu energie regenerabilă). Investițiile în transportul, distribuția și stocarea hidrogenului sunt estimate la 65 miliarde Euro.
    – Este nevoie de identificarea unui flux de proiecte investiționale viabile, România putând beneficia de finanțare din multiple surse pentru sprijinirea hidrogenului: InvestEU, Fondul de Modernizare, Fondul de Inovare și Fondul de Tranziție Justă.
    – Aderarea la Alianța Europeană a Hidrogenului Curat trebuie să fie o prioritate la nivel guvernamental, împreună cu propunerea proiectelor pentru IPCEI Hydrogen.
  3. Stimularea cererii și producției de hidrogen regenerabil
    – Una din aplicațiile imediate ale hidrogenului este industria, unde hidrogenul regenerabil poate înlocui folosirea celui fosil în rafinării, producția de amoniac, noi forme de producere a metanolului, sau pentru înlocuirea combustibililor fosili în procesul de producere a oțelului.
    – Este benefică încurajarea folosirii hidrogenului în domeniul transportului pentru atingerea țintelor ambițioase de decarbonizare asumate prin PNIESC, posibil prin stabilirea unei cote minime de hidrogen regenerabil: pentru început la nivelul flotelor captive (autobuze, flote comerciale), transportul rutier de marfă de distanțe lungi, următorii pași fiind încurajarea folosirii hidrogenului în transportul feroviar, naval și maritim. Pe termen lung, hidrogenul este o soluție și pentru decarbonizarea transportului aerian.
    – Creșterea producției de hidrogen regenerabil printr-un cadru care să instaureze scheme suport market-based, transparente și cu proceduri competitive sau folosirea CCfD (carbon contracts for difference). De asemenea, România trebuie să folosească instrumentele de finanțare disponibile la nivelul UE pentru stimularea producției de hidrogen regenerabil, cum ar fi: InvestEU, Fondul de Modernizare, Fondul de Inovare și Fondul de Tranziție Justă, Next Generation EU.
    – Infrastructura existenta de gaze naturale poate fi folosită pentru injectarea unei componente substanțiale de hidrogen, contribuind astfel la decarbonizarea proceselor industriale și a sectorului de încălzire.
    – Dezvoltarea unui cadrul legislativ și de reglementare, precum și reguli de piață, pentru infrastructura dedicata hidrogenului.
    – Valorificare oportunităților de cooperare regională, cu țările vecine, pentru producerea hidrogenului.
    – Promovarea activităților de cercetare și inovare a tehnologiilor bazate pe hidrogen, cu implicarea mediului privat.

Ce își propune RWEA?

Astfel, RWEA – Asociația Româna pentru Energie Eoliană, împreună cu companiile membre ale Asociației, își exprimă dorința de a împărtăși know-how-ul existent și de a deveni un important partener al MEEMA în dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen la nivelul României prin implicarea Asociației în următoarele acțiuni pe termen scurt:

  • Creșterea capacității de producție a energiei regenerabile care să susțină dezvoltarea hidrogenului regenerabil la nivel național
  • Propunerea unor principii pentru crearea unei scheme dedicate de susținere a producerii hidrogenului verde și stimularea consumului acestuia, inclusiv în cazul injectării în rețelele de gaze naturale
  • Participarea la procesul de elaborarea a unei strategii pentru hidrogen la nivel național, care să țină cont de perspectiva anului 2050
  • Implicarea în European Clean Hydrogen Alliance (Alianța Europeană a Hidrogenului Curat) și promovarea proiectelor în cadrul IPCEI Hydrogen
  • Participarea activă la procesul de creare a unui cadru legislativ și de reglementare național a tehnologiilor bazate pe hidrogen
  • Propunerea în următoarele 9 luni a unui proiect pilot la scara mare (de ordinul MW) de producere a hidrogenului regenerabil folosind electroliza alimentată din energie eoliană (onshore sau offshore), prin Fondul de Inovare sau Fondul de Modernizare. Proiectul poate fi dezvoltat în parteneriat cu autoritățile și companiile relevante (ANRE, Transelectrica, ISCIR etc.) pentru a reprezenta baza reală de elaborare a cadrului de reglementare primar și secundar pentru tehnologii bazate pe hidrogen la nivel național
  • Propunerea de proiecte integrate (capacități regenerabile și hidrogen) în apelurile lansate pe Fondul de Inovare și Fondul de Modernizare
  • H2 Made in Romania: Implicarea activă, împreună cu MEEMA, în localizarea unei părți a lanțului de producție a tehnologiilor bazate pe hidrogen (electrolizoare, echipamente de transport, stații de încărcare, stocare etc.) în România